Îți scriu ca și cum aș veni de departe,
ca și când ostrovu-acesta mi-ar îngădui să plec,
îți scriu ca și când anii mei nu s-ar număra,
ca și când legile nescrise s-ar fi nescris și pentru noi.
Da, să zicem că tu ești un cavaler al vremurilor de altă dată,
care așteaptă pe țărmul celălalt,
să zicem că eu aș fi o domniță
toată numai zâmbet și soare,
că poate ne-am iubi (câtă vreme?)
putem să imaginăm cel mai frumos scenariu de dragoste...
ei, și?
Toate acestea vor avea un sfârșit,
aproape totul se petrece sub semnul zădărniciei
și-atunci te întrebi
la ce bun să străbați depărtările?
Slobozia, 07 septembrie 2015
Pictură de Vladimir Volegov