Din visul de-azi-noapte m-am trezit
în brațele unui bărbat frumos
care mă strângea la piept
(dar și acela tot vis era).
Semăna cu tine. Nu erai tu.
El îmi spunea că toți ceilalți au plecat,
vorbea, desigur, despre adoratorii mei,
despre moartea lor ca o ultimă lașitate.
Era atât de bine la pieptul bărbatului străin,
atât de cald, atât de cumva -
vezi ce ușor își schimbă inima țărmul! -
Te uitasem... atâta liniște!
N-a fost să fie...
Mi-am dat seama când m-am trezit
din visul din vis
direct la tine-n toamnă.
Slobozia, 17 octombrie 2017