In memoriam Dmitri Hvorostovsky
Îți scriu ca și cum m-ai cunoaște.
Viața ta e acum o partitură goală,
un portativ fără note,
pe care așez cuvinte ca zbaterea frunzelor
acestei toamne pe sfârșite.
Ascund o lacrimă în lumina candelei
și mă întreb cu mirarea unui copil
unde se duce atâta frumusețe
care parcă rupe din inimă,
lăsând sufletul lumii mai gol, mai sărac...
Plâng și ascult vocea ta
purtându-și măreția sus,
foarte sus, între stele...
Florentina Loredana DALIAN
Slobozia, 22 noiembrie 2017