Venim fiecare dintr-un alt vis,
ne stăpânesc existențe străine, oameni mici, jocuri de-a v-ați ascunselea,
câteva umbre revendicându-și drepturile în pași de vals -
ne apropiem până la sufocare, topiți, contopiți,
apoi gustăm din licoarea înstrăinării.
Gustul ei acrișor-amărui mai stăruie o vreme,
până ce uităm iar că existențele noastre fragile fac echilibristică
la mari înălțimi, fără plasă,
că nimic nu e pentru totdeauna.
Poate că mâine ni se va face iar dor,
dar nu putem paria decât pe ziua de azi.
FLD, Slobozia, 24 iunie 2018