La concertul din 17 noiembrie, artistul Pavel Stratan făcea câte o introducere fiecărei melodii. La una dintre ele, ne-a povestit, cu dulcele-i accent moldovenesc, cum a așteptat el o fată o noapte întreagă să vină la întâlnire, neîndurându-se să plece. „Când ziceam că gata, acum o să plec, mă gândeam: dar dacă ea o să vină imediat după aceea, o să spună că n-am venit. „Eu am venit, nu contează c-am întârziat o oră, trei ore, cinci, dar am venit, da' tu n-ai venit.” Și iar mă răzgândeam și așa până m-a prins dimineața.”
Nu, nu eram eu fata aceea. Aș zice chiar că el era „fata aceea”, căci eu l-am așteptat - vorba cântecului - un an și-o vară, până ce-a venit după ce n-a venit (adică anul trecut, în martie, când fusese vorba). Nici eu, ca și el, nu m-am îndurat să plec și uite că, până la urmă, a venit. Cu tot cu CD-ul care conține cinci albume. M-am bucurat nespus. Chiar dacă, uneori, așteptările ne sunt mai grele ca plumbul.
Florentina Loredana DALIAN
Slobozia, 19 noiembrie 2019