Ce bine e-n Cameră, când ești deputat și peste țară plouă mărunt
Cu taxe mai vechi și mai noi, oneroase,
Strămoșii din rame au ochii măriți – bizar amănunt -
Și conturile tale par mai solide, mai grase.
La picioarele tale, ca un câine de pază, presa îți prezintă onor,
Mâna corupției, lungă,-o ajunge, totul se petrece-n surdină,
Justiția, și ea, o fetiță cu chibrituri, îți dă prețios ajutor
Și plescăi, de parcă pași-ți mărunți s-ar plimba prin Rai, în Grădină.
La ședințe, ca o pisică pe vatră, te așterni pe moțăit, lenevos
În hainele tale de firmă, în cap - niciun gând, doar vreo două molii,
Să ieși din tăcere nu-i chip, chiar ar fi de prisos,
Mai bine asculți moțiunea, cufundat în întuneric și în fotolii.
